Monumente istorice

  Zona dacilor liberi

    


 
       Așezat într-o regiune deluroasă, în zona subcarpatică a Moldovei la 1 km de râul Moldova, la 5 km de satul Tupilați, la 3 km de Talpa, 8 km de localitatea Dulcești, 29 km de municipiul Roman și 40 de Piatra  Neamț, satul Văleni este una dintre cele mai vechi așezări,  locuite încă de pe vremea dacilor liberi, dovadă fiind descoperirile arheologice din zonele cunoscute de localnici ca “ La Moară” sau “Morișcă”, “La Humărie”, “Dealu’ lui Dănilă”, “Capăt Băndeasca” și “Fântâna Ivănescului”. Traversată de pârâul Șarpelui și Moreanca, înconjurată de mari suprafețe de păduri, precum și terasa Moldovei, așezarea a conferit condiții bune de apărare, atât în perioada antică, dar și acea medievală. Pe teritoriul comunei Văleni s-au descoperit așezări omenești din paleolitic până la feudalismul târziu.

Cercetările arheologice întreprinse de către specialiștii Muzeului de Istorie din municipiul Roman și ai Institutului de arheologie din Iași au adus la lumină așezări neolitice la punctele “Între Adâncați”- aparținând Culturii Cucuteni,  “Dealul Cetății”,  “La Humărie” – cultura Cucuteni A – B, cultura Cucuteni B și fragmente de vase aparținând fazei Cucuteni B – 1  și Cucuteni C.

Săpăturile efectuate între anii 1958 – 1967, în diferite etape, au identificat pe “Dealul lui Dănilă” o așezare din epoca bronzului – Cultura Costișa și Cultura Nouă, cercetările fiind effectuate de către Alexandru Vulpe.

Între anii 1959 – 1961, prin săpăturile de la “Morișcă” s-au găsit urmele unor locuințe din epoca bronzului, din prima epocă a fierului, un strat de cultură din secolele II – III e.n., precum și urme de locuire din sec.VIII – IX. În anul 1965, după arăturile de toamnă, pe tarlaua “Drumul Davidului”, la 300 m de așezarea identificată în “Capăt Băndeasca”, s-a descoperit un mormânt de incinerație, specialiștii apreciind că acolo este un cimitir din secolele II – III e.n.

 

 

 

         O caracteristică a așezărilor geto-dacice este cantitatea mare de vase, variate ca formă, lucrate la roată sau cu mâna. Unele locuințele erau mari din lemn, altele de tip bordei, semibordei sau de suprafață, construite din lut și lemn. Prin descoperirile arheologice s-a evidențiat numărul mare de oase de animale domestice, fapt ce dovedește o preocupare pentru creșterea acestora. Dezvoltarea economică, legăturile cu alte popoare, este ilustrată de numărul mare de obiecte de factură străină.

În apropierea așezării “La Moară” (1958 – 1967), în pantă, la 250 de metri distanță de drumul care intră în satul Văleni, spre nord-est, au fost descoperite două necropole caprice cu 603 morminte de înhumație și incinerație. Cadavrele erau arse pe rug, iar restul oaselor calcinate împreună cu obiectele de podoabă, erau puse fie direct în groapă, fie în urnă.

Săpăturile de la Văleni din punctul “La Moară”  au fost efectuate mai întâi la așezare, dezvelindu-se 18 locuințe, un cuptor de ars oale și peste o sută de gropi cu resturi menajere. Locuințele erau majoritatea îngropate în sol, dar erau și locuințe de suprafață.

 

     Monumente istorice

Biserica Văleni

 

 

Biserica din satul Văleni, cu hramul „Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia”, afost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Şarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ştefan cel Mare. Planul este asemănător cu cel al Bisericii”Sf. Ioan” din Piatra Neamţ, în formă de navă. Uşa de la intrare păstrează portalul gotic cu toruri şi cavete îmbinate în unghi frânt, iar sistemul de boltire este specific moldovenesc. Peretele din naos şi pronaos  a fost redus la forma unui arc masiv, de care s-a fixat partea superioară a vechii tâmple, remarcabilă prin stilul renascentist în care a fost realizată, dar a fost înlocuită.

Pisania originară se păstrează deasupra intrării:

„Cu voia lui Dumnezeu, eu robul lui Dumnezeu Cozma Şarpe postelnic a zidit acest hram la curtea din Scheia, întru numele Sfinţilor celor 40 de Mucenici din Sevastia, pe vremea binecredinciosului Domn Io Ştefan Voievod şi s-a început a zidi la 7027 (1519) luna lui martie 30 şi s-a săvârşit în acelaşi an, luna iunie 22.”

Din inscripția în limba slavonă, se constată că lăcașul de cult de

la Văleni a fost ridicat în doar trei luni de zile, fiind o biserică de piatră, fără turlă.

   

Biserica Moreni

 

 

În preajma anului 1800 un arhidiacon din familia Ene cu numele Calistrat ridică biserica cu hramul “Cuvioasei Parascheva” clădită din bârne de stejar. Un incendiu mistuitor distruge lăcaşul de cult, iar în 1864 – an al secularizării averilor mănăstireşti, cucoana Ecaterina Stârcea Văleanca ctitoreşte pe locul vechii biserici distrusă de foc şi din care n-a mai rămas decât Icoana Maicii Domnului găsită în spuză şi neatinsă de foc, actualul monument istoric.